Statut

Titlul I.

Dispoziții generale

 

1. Denumirea, obiectivele și membrii partidului

1A. Denumirea și însemnele partidului

 

Art. 1

(1) Denumirea partidului este Partidul Democrat Liberal.

(2) Denumirea prescurtată a partidului este PDL.

 

Art. 2

(1) Partidul Democrat Liberal este persoană juridică de drept public. Partidul Democrat Liberal își desfășoară activitatea pe întreg teritoriul României, în conformitate cu dispozițiile Constituției, ale Legii partidelor politice, precum și cu prevederile prezentului Statut și ale regulamentelor adoptate pe baza și pentru aplicarea acestuia.

Partidul Democrat Liberal desfășoară activități și în exteriorul granițelor României, prin organizațiile înființate în conformitate cu cap. 6F al acestui Statut.

(2) Sunt considerate functii de conducere functiile de presedinte, prim-vicepresedinte, secretar general si vicepresedinte ale organismelor de conducere la toate nivelurile inclusiv ale organismelor de conducere interimare.

(3) Partidul Democrat Liberal este continuatorul Partidului Democrat și al Partidului Liberal Democrat.

 

Art. 3

(1) Semnul permanent al Partidului Democrat Liberal este trandafirul.

El este inscripționat pe siglă, drapelul și celelalte însemne oficiale ale partidului, în aranjamente grafice aprobate de Consiliul Național de Coordonare, la propunerea Biroului Permanent Național (BPN).

(2) Semnul electoral al partidului este trandafirul sub care se află prescurtarea PDL, ansamblul fiind încadrat într-un pătrat cu colțuri rotunjite.

(3) Sediul central al Partidului Democrat Liberal este în: București, Aleea Modrogan nr. 1,
sector 1.

(4) Ziua Partidului Democrat Liberal se sărbătorește anual, în ultima duminică a lunii mai.

 

1B.  Scopul și obiectivele partidului

Art. 4

(1) În acțiunea sa politică, Partidul Democrat Liberal, ca partid de centru-dreapta, membru al Partidului Popular European, urmărește respectarea valorilor universale ale libertății umane, respectarea valorilor tradiționale ale poporului român și înfăptuirea justiției.

Misiunea PDL, ca partid popular, este crearea unei societăți moderne în România, bazată pe economie socială de piață și pe principiile responsabilității, subsidiarității, solidarității și justiției sociale.

(2) În activitatea sa, Partidul Democrat Liberal urmărește numai obiective politice, promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic și principiile democrației constituționale. Partidul Democrat Liberal își asumă ca obiectiv principal reprezentarea valorilor fundamentale ale democrației pe scena politică românească, precum și dialogul și colaborarea cu toate forțele politice democratice.

 

 

Art. 5

(1) În realizarea obiectivelor sale, Partidul Democrat Liberal acționează pentru participarea cetățenilor la dezvoltarea și modernizarea statului și a societății românești ca societate democratică, liberă și dreaptă.

(2) În conformitate cu prevederile prezentului Statut și ale Programului său politic, Partidul Democrat Liberal asigură promovarea principiilor democrației şi consolidarea statului de drept și acționează prioritar pentru realizarea următoarelor obiective politice:

(a) construirea unei societăți în care fiecare cetățean al României să se bucure de libertate și de prosperitate;

(b) respectarea necondiționată a demnității umane, garantarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, separația puterilor în stat și pluralismul politic;

(c) asigurarea dreptului la liberă exprimare și a libertății depline a presei;

(d) garantarea proprietății private, încurajarea liberei inițiative și promovarea unui mediu de afaceri competitiv;

(e) participarea activă a României la construcția europeană și respectarea angajamentelor asumate în calitatea sa de membru al organismelor europene și internaționale;

(f) asigurarea egalității în fața legii a tuturor cetățenilor;

(g) recunoașterea rolului comunității și al familiei, al tradiției, al culturii și al religiei în afirmarea identității naționale;

(h) respectarea principiului subsidiarității, al descentralizării și al autonomiei locale;

(i) asigurarea suveranității și securității naționale, a independenței, a unității și a integrității României, în condițiile generate de statutul de membru al Uniunii Europene;

(j) combaterea oricăror discriminări în viața politică, economică și socială;

(k) creșterea nivelului de cultură, dezvoltarea sistemului de educație ca dimensiune deter­minantă a societății cunoașterii;

(l) consolidarea democrației și încurajarea participării cetățenilor la viața publică și la întărirea controlului public asupra statului;

(m) încurajarea dezbaterii și a schimbului de idei, atât în interiorul, cât și în exteriorul partidului;

(n) relevanța și utilitatea socială în elaborarea politicilor publice și a deciziilor majore care privesc societatea românească;

(o) adaptarea permanentă a direcțiilor de acțiune politică stabilite prin Programul Politic al partidului la nevoile reale ale României, precum și la politicile promovate de Partidul Popular European.

(3) Pentru realizarea obiectivelor sale politice, Partidul Democrat Liberal acționează prin reprezentanții săi în Parlamentul României și în Parlamentul European, Guvern, autorități ale administrației publice centrale și locale, orice alte instituții și organisme în care partidul este reprezentat, precum și prin dialogul și cooperarea permanentă cu partidele politice democratice, reprezentanții cultelor, sindicatele, organizațiile neguvernamentale, cu structurile societății civile și cu mediul de afaceri.

(4) Partidul Democrat Liberal militează pentru promovarea intereselor României pe plan internațional, în cadrul organismelor interna­ționale din care face parte și prin participarea la dezbateri locale și regionale.

 

Art. 6

(1) Dezvoltarea și punerea în aplicare a valorilor și principiilor doctrinei partidului sunt prezentate și explicitate în: Programul Politic, Programele electorale, Programul de guvernare atunci când participă la guvernare, Declarațiile, Manifestele, Rezoluțiile și celelalte documente politice și programatice adoptate de acesta.

(2) Organismele de conducere ale partidului au obligația de a asigura tuturor membrilor partidului, simpatizanților acestuia și oricărui cetățean dreptul de a contribui la stabilirea măsurilor necesare și de a participa la punerea în aplicare a hotărârilor adoptate, pentru îndeplinirea obiectivelor politice ale Partidului Democrat Liberal, cu respectarea prevederilor statutare și legale, precum și a principiilor democrației.

(3) Organismele de conducere ale partidului au obligația de a asigura menținerea unui dialog permanent cu cetățenii și de a lărgi baza de membri și de simpatizanți ai partidului.

 

1 C. Membri

 

Art. 7

(1) Partidul Democrat Liberal este constituit din persoane care aderă liber la Statutul, Programul și celelalte documente ale partidului și care vor să contribuie la promovarea și aplicarea acestora în practică, devenind membri ai partidului.

(2) Orice cetățean român cu drept de vot poate deveni membru al Partidului Democrat Liberal, în conformitate cu art. 14-19.

 

2. Principiile de organizare și activitatea internă

2A. Organizarea generală

Art. 8

Partidul Democrat Liberal este organizat pe criteriul administrativ teritorial.

Art. 9

În structura internă a partidului există următoarele niveluri de organizare:

a) secția de votare;

b) local – comune, orașe și municipii, exclusiv municipiul București;

c) colegiu electoral;

d) județean – județe, municipiul București și sectoarele acestuia, diaspora;

e) național.

Art. 10

(1) Între niveluri sunt relații de subordonare în conformitate cu art. 46, fiecare nivel având auto­nomie în cadrul competențelor statutare și regulamentare.

(2) Principiul autonomiei este completat de principiile coordonării şi dialogului între diversele niveluri, precum și între acestea și structurile executivului, atunci când partidul se află la guvernare.

 

Art. 11

(1) Pentru fiecare nivel există cel puțin un organism de conducere și coordonare colegial, care se întrunește cel puțin trimestrial (CD și CC), și un organism de conducere și de execuție permanent (BP), care se întrunește cel puțin lunar. Modul în care se organizează, se desfășoară și se conduce activitatea în organizațiile teritoriale este stabilit prin Regulamentul privind organizarea, desfășurarea și conducerea activității organizațiilor locale și județene (ROLJ), aprobat de CNC la propunerea BPN.

(2) În textul acestui Statut mențiunea BPJ se asimilează cu BPSMB și cu BP Diaspora, CDJ se asimilează cu CDSMB și CD Diaspora, iar mențiunea CCJ se asimilează cu CCSMB și CC Diaspora.

 

2B. Principiile activității interne

Art. 12

Activitatea internă a partidului se bazează pe următoarele principii generale:

(a) libertatea de conștiință și libertatea de exprimare a opiniilor oricărui membru în cadrul structurilor organizatorice ale partidului, precum și în afara partidului în măsura în care exprimările respective nu contravin deciziilor luate de organismele de conducere ale partidului;

(b) garantarea accesului tinerilor, femeilor, pensionarilor şi persoanelor de vârsta a treia la orice funcție aleasă sau numită în partid, sau în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia, pe baza competenței, meritelor personale, a integrității și a activității desfășurate în partid sau în funcții publice, potrivit criteriilor privind cariera politică, aprobate prin regulament, și criteriilor de reprezentativitate minimală stabilite prin prezentul Statut;

(c) democrația internă, toate deciziile și hotărârile adoptându-se pe baza voturilor liber exprimate; hotărârile și deciziile cu privire la persoane, se adoptă, la toate nivelurile, prin vot secret;

(d) solidaritatea membrilor în toate acțiunile decise de către  partid;

(e) unitatea partidului;

(f) disciplina, responsabilitatea și fermitatea membrilor în respectarea și aplicarea Statutului, Programului politic, regulamentelor și deciziilor adoptate de organismele partidului de la toate nivelurile;

(g) integritatea și transparența în procesul de recrutare, selecție și promovare a membrilor și în procesele decizionale;

(h) asigurarea exprimării și dezbaterii, în cadru organizat, a opiniilor membrilor fiecărei organizații în legătură cu toate documentele sau acțiunile politice majore ce urmează să fie inițiate de organismele de conducere ale partidului de la nivelul național sau județean;

(i) fiecare membru al partidului, indiferent de funcția pe care o exercită în partid sau în afara acestuia, ori de tipul de organizație din care face parte, trebuie să activeze obligatoriu într-o organizație de secție de votare;

(j) un membru al partidului poate cumula cel mult două funcții alese în organismele de conducere ale acestuia, dar nu la același nivel (nivelul colegiu nu se ia în considerare).

 

Art. 13

(1) În scopul de a contribui activ la egalitatea șanselor femeilor față de bărbați privind impli­carea lor în activitatea politică, Partidul Democrat Liberal adoptă sistemul ponderii de participare a femeilor la o cotă de minimum 30% în fiecare din domeniile sale de activitate.

(2) În scopul de a promova tinerii în viața politică, Partidul Democrat Liberal adoptă sistemul ponderii de participare a tinerilor la o cotă de minimum 30% în fiecare din domeniile sale de activitate.

 

Titlul II.

Membri, militanți și simpatizanți

3. Membri

3A. Dobândirea calității de membru

 

Art. 14

(1) Poate să devină membru al Partidului Democrat Liberal orice cetățean român cu drept de vot și care îndeplinește, în mod cumulativ, următoarele condiții:

 

(a) aderă la principiile și valorile afirmate de Partidul Democrat Liberal și dorește să acționeze pentru realizarea acestora;

(b) recunoaște și respectă Statutul, Programul Politic și celelalte documente ale partidului, precum și regulamentele aprobate pe bază și pentru aplicarea dispozițiilor statutare;

(c) este apreciat și cunoscut ca un cetățean onest și competent, cu o bună reputație, care poate contribui la îndeplinirea obiectivelor partidului.

(2) O persoana nu poate deveni membru al Partidului Democrat Liberal dacă:

(a) a fost condamnată penal pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, cu excepția cazului în care a fost reabilitată;

(b) i s-a stabilit, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă, calitatea de lucrător, colaborator sau asimilat colaborator al Securității în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

(c) îi este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau

cetățenești.

(d) promovează sau a promovat idei sau acțiuni de rasism, xenofobie, antisemitism sau intoleranță;

(e) a ocupat funcții politice de conducere retribuite în aparatul central al Partidului Comunist Român.

 

Art. 15

Calitatea de membru al Partidului Democrat Liberal se dobândește pe baza unei adeziuni formulate în scris de către candidat, a unei fișe personale și a unei declarații pe propria răspundere că îndeplinește condițiile de înscriere prevăzute la art. 14, depuse la sediul organizației locale pe raza căreia candidatul își are domiciliul, reședința sau locul de muncă, la alegerea sa.

Adeziunea, fișa personală și declarația pe propria răspundere se pot depune și electronic, în conformitate cu procedura prevăzută în ROLJ și afișată pe site-ul PDL.

 

Art. 16

(1) În cel mult trei zile de la depunere, BPL al organizației locale respective face publică adeziunea prin afișare la sediul organizației.

(2) În termen de 10 zile de la afișare, se pot depune, la BPL, contestații sau obiecțiuni cu privire la cererea de adeziune.

(3) După trecerea celor 10 zile, candidatul este invitat să se prezinte în fața Biroului Permanent Local (BPL), în prima ședință a acestuia. Pe baza cererii de adeziune și a eventualelor contestații/ obiecțiuni, BPL decide prin vot cu privire la cererea de intrare în partid.

(4) În cazul în care cererea respectivă este respinsă, candidatul poate sesiza, în cel mult 10 zile de la respingere, BPJ respectiv, a cărui decizie trebuie luată în prima sa ședință. Decizia BPJ se ia după audierea candidatului.

(5) Decizia BPJ poate fi contestată în termen de 10 zile, fie de candidat, fie de o terță persoană la CJISL. Decizia CJISL se ia în prima ședință, după audierea candidatului, și este definitivă.

(6) Dobândirea calității de membru devine efectivă la data înregistrării în Registrul Național al Membrilor Partidului Democrat Liberal, care trebuie efectuată în maximum 5 zile de la data rămânerii definitive a deciziei BPL sau BPJ sau a hotărârii CJISL (CMBISL), după caz, de către secretarul responsabil din BPJ.

 

 

 

 

Art. 17

La prima reuniune a organizației locale respective și apoi la prima adunare a organizației ierarhic superioare, se informează despre primirea de noi membri, ca și despre datele personale ale acestora, precum și despre organizația de secție de votare în care activează.

 

Art. 18

(1) Noii membri completează o fișă de evidență care se păstrează de către BPJ și primesc câte un carnet de membru.

(2) La nivel național va funcționa Registrul Național al Membrilor Partidului Democrat Liberal ce va cuprinde toți membrii partidului, precum și datele personale ale acestora. Modul de organizare a Registrului Național al Membrilor Partidului Democrat Liberal se va specifica prin ROLJ.

 

Art. 19

Membrii partidelor cu care Partidul Democrat Liberal fuzionează prin absorbție și care doresc să devină membri ai Partidului Democrat Liberal trebuie să depună adeziuni individuale, în conformitate cu dispozițiile art. 14-18, și își păstrează vechimea din partidul de la care provin.

 

3B. Pierderea calității de membru

Art. 20

Calitatea de membru al PDL se pierde prin retragere, radiere sau excludere.

 

(1) Retragerea are loc în baza și la data depunerii cererii scrise de demisie, ca expresie a voinței liber exprimate a persoanei în cauză. Cererea scrisă se depune la BPL al organizației pe teritoriul căreia persoana figura ca membru, care o transmite către BPJ, pentru scoaterea din evidență.

Demisia se poate trimite și electronic în conformitate cu procedura prevăzută în ROLJ și afișată pe site-ul PDL.

În cazul unei demisii depuse ca urmare a unui caz de incompatibilitate, în situația revenirii în partid, după încetarea incompatibilității, este recunoscută vechimea anterioară datei demisiei.

(2) Radierea se face de drept, de către BPJ, la propunerea BPL al organizației pe teritoriul căreia era membru cel în cauză, în următoarele cazuri:

(a) neplata cotizației timp de mai mult de un an calendaristic;

(b) înscrierea într-un alt partid sau formațiune politică;

(c) declararea ca independent a acelui membru care ocupă o funcție aleasă sau numită, în afara partidului, cu sprijinul politic al acestuia;

(d) deces.

(e) condamnarea penală, pentru infracțiune săvârșită cu intenție, în România sau în orice țară democratică;

(f) stabilirea, printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, a calității de lucrător,  colaborator sau asimilat colaborator al Securității în conformitate cu prevederile legale în vigoare;

(g) interzicerea exercitării drepturilor politice și cetățenești prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.

Pierderea calității de membru din cauzele enumerate la art. 20 alin. (2) lit. (e)-(g) nu poate fi contestată la niciunul din organismele partidului.

(3) Excluderea se hotărăște în conformitate cu prevederile art. 23-31 din prezentul Statut.

 

3C. Drepturile membrilor

Art. 21

Fără discriminări sau privilegii, membrii Partidului Democrat Liberal au următoarele drepturi:

(a) să își exprime liber opiniile în interiorul partidului cu privire la opțiunile politice ale partidului, la activitatea organismelor de conducere ale acestuia și a reprezentanților partidului în funcții numite sau alese;

(b) să își exprime liber opinii în afara partidului, în măsura în care exprimările respective nu contravin principiilor politice ale partidului, asumate prin Programul politic și Statut, și nici deciziilor organismelor de conducere ale partidului;

(c) să fie informați la timp și corect cu privire la activitatea organelor de conducere ale partidului și a reprezentanților partidului în instituțiile publice, precum și la orice alte informații relevante pe care partidul le deține;

(d) să aleagă, să candideze și să fie aleși – numai dacă au achitată, la zi, cotizația și celelalte contribuții stabilite de organele competente – în funcțiile de conducere din organismele partidului sau pentru funcțiile din afara partidului, care se obțin prin alegeri sau numiri cu sprijinul politic al partidului, în condițiile legii, urmărind principiul competenței și profesionalismului, ale prevederilor prezentului Statut și ale regulamentului privind cariera politică;

(e) să participe la programele de formare politică organizate de către partid;

(f) să se apere în interiorul partidului de orice acuzație, în conformitate cu prevederile Statutului și ale regulamentelor partidului;

(g) să fie sprijiniți de partid pentru a se apăra față de acuzațiile externe injuste și neîntemeiate;

(h) să folosească baza materială a partidului la care îi dă dreptul poziția sa în organismele acestuia, dar numai în interesul Partidului Democrat Liberal;

(i) să promoveze inițiative politice proprii prin dezbateri în organismele de conducere ale partidului.

(j) să se autosuspende pe anumite termene din calitatea de membru PDL.

 

3D. Obligațiile membrilor

Art. 22

Fără discriminări sau privilegii, membrii Partidului Democrat Liberal au următoarele obligații:

(a) să activeze pentru apărarea suveranității, unității, independenței și integrită��ii teritoriale a României, precum și pentru consolidarea prestigiului ei în lume;

(b) să respecte Constituția și legile țării, să respecte Statutul și regulamentele partidului, normele de integritate și morală publice și Codul etic al membrului PDL;

(c) să promoveze și să apere opțiunile politice ale partidului, exprimate prin Programul politic, Programele electorale, Programele de guvernare atunci când participă la guvernare, Declarațiile, Manifestele, Rezoluțiile și celelalte documente ale acestuia;

(d) să pună în practică, cu disciplină și responsa­bilitate, toate hotărârile și deciziile organelor de conducere ale partidului;

(e) să participe activ la toate activitățile partidului la care sunt convocați de organismele de conducere în subordinea cărora se află, sau din care fac parte;

(f) să pună la dispoziție cunoștințele lor profesionale sau de altă natură, precum și informațiile pe care le detin, ce pot fi utile în activitatea politică a partidului;

(g) să pună în practică programele și politicile publice asumate de partid în activitatea depusă în orice funcție dobândită prin sprijinul politic al partidului;

(h) să plătească cotizația, precum și celelalte contribuții stabilite de organismele competente

(i) să nu participe la acțiuni sau manifestări contrare intereselor partidului și să nu aibă atitudini ori luări de poziție care să contravină  deciziilor organismelor de conducere ale partidului;

(j) să respecte celelalte îndatoriri prevăzute în Statut și în regulamentele partidului;

(k) să aibă o conduită civică ireproșabilă; să susțină și să promoveze dialogul civic în cadrul comunității în care trăiesc și în mediul profesional în care își desfășoară activitatea;

(l) să susțină candidații partidului, desemnați de organismele competente, pentru a ocupa o funcție publică ce se dobândește prin alegere sau numire.

 

3E. Sancțiuni

Art. 23

(1) Membrilor Partidului Democrat Liberal care nu respectă legile țării, Statutul, Programul politic, regulamentele sau celelalte documente ale partidului, deciziile și hotărârile organismelor de conducere ale partidului, Codul etic al membrului PDL, precum și celor care prin inactivitate politică, conduită negativă, declarații sau activități provoacă daune partidului, li se poate aplica, după gravitatea faptei, una dintre următoarele sancțiuni:

(a) atenționare;

(b) avertisment;

(c) suspendarea pe anumite termene a unor drepturi sau prerogative în interiorul partidului, inclusiv din funcțiile deținute;

(d) suspendarea pe anumite termene a calității de membru; în cazul arestării preventive, suspendarea se aplică de drept; BPN ia act de suspendare în prima sa ședință;

(e) demiterea din funcții ocupate în structura partidului;

(f) retragerea sprijinului politic pentru funcții dobândite prin susținerea partidului;

(g) excluderea din partid.

(2) Sancțiunea excluderii unui membru din Partidul Democrat Liberal se poate hotărî, de către organismele competente, numai în următoarele situații:

– a încălcat grav și în mod repetat prevederile Statutului, aducând atingere valorilor și principiilor stabilite prin Programul Politic al Partidului;

– a încălcat hotărârile organismelor de conducere ale partidului și, prin aceasta, a adus prejudicii majore îndeplinirii unor obiective politice importante;

 

Art. 24

(1) Sancționarea membrilor care nu ocupă funcții la niciun nivel, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către BPL (BPSMB), pentru sancțiunile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. (a), (b) (c ) și (d), respectiv de către CCL (CCSMB), prin hotărâre, la propunerea BPL (BPSMB), pentru sancțiunile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. (g).

(2) Sancționarea membrilor care ocupă funcții la nivel local, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se decide de către BPL, pentru sancțiunile prevăzute la art. 23 alin.(1) lit. (a), (b), (c) și (d) și, respectiv de către CCL, prin hotărâre, la propunerea BPL sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancțiunile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. (e), ( f)
și (g).

(3) În astfel de situații CCL se convoacă în cel mult 30 de zile de la data propunerii BPL.

(4) Decizia sau hotărârea de sancționare se comunică celui sancționat, în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare.

 

Art. 25

(1) Sancționarea membrilor ce ocupă funcții la nivel județean, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se hotărăște de către BPJ, pentru sancțiunile prevăzute la art. 23 alin.1 lit. (a) și (b), respectiv de către CCJ, la propunerea BPJ sau a organismelor ierarhic superioare, pentru sancțiunile prevăzute la art. 23 alin. (1) lit. (c), (d), (e), (f) și (g). (2) În astfel de situații CCJ se convoacă în cel mult 30 de zile de la data propunerii.

(3) Hotărârea de sancționare se comunică celui sancționat, în scris, în cel mult 5 zile de la adoptare.

 

Art. 26

Instanța de apel pentru cei sancționați conform art. 24 și art. 25 este CJISL (CMBISL), care, sesizată, în cel mult 10 zile de la primirea hotărârii sau deciziei este obligată să se pronunțe și să comunice în scris, celui în cauză, hotărârea sa în cel mult 20 de zile de la sesizare. Hotărârea CJISL (CMBISL) este atacabilă, prin recurs, în cel mult 10 zile de la primire, la CNISL. CNISL va comunica, în scris, celui în cauză, soluția sa definitivă, în cel mult 30 de zile de la primirea sesizării.

 

Art. 27

(1) Sancționarea membrilor care ocupă funcții la nivel național – cu excepția celor aleși la Convenția Națională (CN) – în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, se hotărăște prin votul Consiliului Național de Coordonare (CNC) la propunerea Biroului Permanent Național (BPN) și se comunică celui în cauză, în scris, în cel mult 5 zile.

(2) Instanța de apel este CNISL, care, sesizată în cel mult 10 zile de la primirea hotărârii, este obligată să se pronunțe și să comunice celui în cauză, în scris, soluția adoptată, în cel mult 30 de zile de la primirea sesizării. Soluția CNISL este definitivă.

 

Art. 28

Sancționarea membrilor ce ocupă funcții alese în CN se hotărăște prin votul membrilor CN, în urma unei propuneri a CDN, adoptate de către CNC. În acest caz este convocată automat Convenția Națională Extraordinară.

 

Art. 29

(1) Membrii luați în discuție spre a fi sancționați vor fi anunțați cu cel puțin 3 zile înainte de data întrunirii organismului care dezbate cauza lor și au dreptul să folosească în apărarea lor toate mijloacele de probă.

(2) Toate termenele prevăzute în art. 24 – 28 sunt termene de decădere

 

Art. 30

(1) După un an de la aplicarea sancțiunii (cu excepția sancțiunii menționate la art. 23 alin. (1) lit. (e), cel sancționat poate cere ridicarea sancțiunii primului organism care a hotărât sancționarea sa.

(2) Cererea respinsă nu mai poate fi adresată altui organism și nici aceluiași, pe parcursul anului calendaristic respectiv.

 

Art. 31

Sancțiunile și ridicarea acestora se înregistrează de către BPJ în fișa personală a fiecărui membru, precum și în Registrul Național al Membrilor Partidului Democrat Liberal.

 

4. Militanți

 

Art. 32

Militanții partidului sunt acei membri care doresc să facă o carieră politică, potrivit Regulamentului privind cariera politică. Militanții sunt implicați în mod curent în rezolvarea problemelor de partid și în viața organizației din care fac parte.

 

5. Simpatizanți

Art. 33

Simpatizanții Partidului Democrat Liberal sunt acele persoane care aderă la obiectivele și programele partidului, dar care nu au formulat o cerere pentru a deveni membrii

 

Titlul III

Structura internă a partidului

 

6. Organizațiile teritoriale

6A. Organizația de secție de votare

Art. 34

Nucleul de bază al structurii organizatorice a partidului este organizația de secție de votare (OSV), care este constituită pe teritoriul unei secții de votare și poartă numărul acesteia.

 

Art. 35

Pe teritoriul unei secții de votare se constituie o organizație cu minimum 15 membri. Organizația de secție de votare are, în principal, atribuții executive privind legătura directă constantă cu cetățenii și desfășurarea în condiții optime a  campaniilor de atragere de noi membri şi simpatizanți, precum și a campaniei electorale și a alegerilor din secția de votare respectivă. OSV este condusă de un birou format din 5 membri.

 

6B. Organizația locală

Art. 36

(1) Pe teritoriul fiecărei/fiecărui comune, oraș sau municipiu, cu excepția municipiului București, precum și pe teritoriul altei țări se constituie câte o organizație locală formată din totalitatea membrilor de partid în conformitate cu Art. 15.

(2) Organizația locală este condusă de un Consiliu de Coordonare Local (CCL) care este organul de decizie politică și care se întrunește trimestrial, precum și de un Birou Permanent Local (BPL), care pune în practică hotărârile CCL și care se întrunește lunar.

(3) Prin hotărârea CCL, la propunerea BPL, în localități, precum și într-o țară se pot înființa organizații de zonă sau organizații sătești, conduse de un Birou Permanent de Zonă (BPZ) sau de un Birou Permanent Sătesc (BPS), care sunt subordonate organizațiilor locale.

(4) Atribuțiile, precum și modul concret în care se organizează, se desfășoară și se conduce activitatea organizațiilor locale sunt prevăzute în ROLJ.

(5) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, CCL adoptă hotărâri, iar BPL emite decizii.

 

 

 

6C. Organizația de colegiu electoral

 

Art. 37

(1) Pe teritoriul fiecărui colegiu electoral, cu excepția colegiilor din diaspora, se constituie câte o organi­zație de colegiu.

(2) Organizația de colegiu este condusă de un Consiliu de Coordonare de Colegiu (CCC) care este organul de coordonare organizatorică și care se întrunește trimestrial, precum și de un Birou Permanent de Colegiu (BPC), care pune în practică hotărârile CCC și care se întrunește lunar.

(3) Președinții BPC sunt validați de BPN, la propunerea BPJ, astfel:

– deputatul și senatorul, în calitate de copreședinți, în colegiile în care au fost aleși atât deputat PDL, cât și senator PDL;

– deputatul, în colegiile în care a fost ales numai deputat PDL;

– senatorul, în colegiile în care a fost ales numai senator PDL;

– un deputat european, dacă face parte din organizația județeană (sector municipiul București, diaspora) respectivă, în colegiile în care nu au fost aleși deputat sau senator PDL;

– un membru din organizația județeană (sector municipiul București) în care se află colegiul.

Înlocuirea președintelui BPC se face la propunerea BPJ, după validarea de către BPN.

(4) Atribuțiile, precum și modul concret în care se organizează, se desfășoară și se conduce activitatea organizațiilor de colegiu sunt prevăzute în ROLJ.

(5) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, CCC adoptă hotărâri, iar BPC emite decizii.

 

6D. Organizația județeană

 

Art. 38

(1) În fiecare județ se constituie câte o organizație județeană, formată din toate organizațiile locale de pe teritoriul județului respectiv.

(2) Activitatea dintr-o organizație județeană se conduce de către un Consiliu de Coordonare Județean (CCJ), care se întrunește semestrial sau ori de câte ori este nevoie și care alege un Birou Permanent Județean (BPJ) ce se întrunește de două ori pe lună sau ori de câte ori este necesar.

(3) La nivelul organizațiilor județene se constituie și funcționează Colegiul Director Județean (CDJ), format din BPJ, președinții organizațiilor locale de pe raza județului respectiv și prim-vicepreședinții organizațiilor de colegiu.

(4) CDJ se reunește trimestrial, sau ori de câte ori este necesar, la convocarea președintelui BPJ, a BPJ sau a 1/3 dintre membrii săi.

(5) Atribuțiile și competențele, precum și modul concret în care se organizează, se desfășoară și se conduce activitatea organizațiilor județene sunt prevăzute în ROLJ.

(6) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, CCJ adoptă hotărâri, iar CDJ și BPJ emit decizii.

 

6E. Organizațiile de la nivelul municipiului București și sectoarele acestuia

 

Art. 39

(1) Pe teritoriul fiecărui sector al municipiului București, se constituie câte o organizație de sector formată din totalitatea membrilor de partid în conformitate cu art. 15. La cerere, pot să facă parte și membri care au domiciliul, reședința sau locul de muncă în municipiul București, dar nu în sectorul respectiv.

(2) Pe teritoriul fiecărui sector se organizează organizații zonale (OZ) conduse de un Birou Permanent de Zonă (BPZ). Organizațiile de zonă au statut de organizație locală.

(3) La nivelul sectoarelor municipiului București funcționează Consiliul de Coordonare al Sectorului din Municipiul București (CCSMB) care este organismul de decizie politică și organizatorică al activității partidului la nivelul sectorului, precum și Biroul Permanent de Sector (BPSMB) care este organismul de conducere al activității partidului între reuniunile CCSMB.

 

Art. 40

Pe teritoriul colegiilor din municipiul București se constituie organizații de colegiu în confor­mitate cu art. 37.

 

Art. 41

La nivelul municipiului București funcționează Consiliul de Coordonare al Municipiului București (CCMB) care este organismul de conducere, decizie politică și organizatorică al PDL la nivelul Capitalei, precum și Biroul Permanent al Municipiului București (BPMB) care este organismul permanent de conducere al activității partidului între reuniunile CCMB.

 

Art. 42

(1) Pentru îndeplinirea atribuțiilor care le revin, CCMB și CCSMB adoptă hotărâri, iar BPMB și BPSMB emit decizii.

(2) Organizarea, desfășurarea și conducerea activității organismelor partidului de la nivelul municipiului București și sectoarelor acestuia sunt prevăzute în ROLJ.

 

6F. Organizațiile din afara țării

 

Art. 43.

Cetățenii români cu drept de vot, care au domiciliul, reședința sau locul de muncă în afara frontierelor României pot să devină membri PDL depunând adeziune scrisă organizației PDL din țara în care își au domiciliul, reședința sau locul de muncă.

Adeziunea se poate depune și electronic, în conformitate cu procedura prevăzută în ROLJ și afișată pe site-ul PDL.

 

Art. 44

(1) Organizația PDL dintr-o țară se asimilează unei organizații locale și alege structuri în conformitate cu cap. 6B, iar organizațiile din unitățile administrative ale țării respective se asimilează cu organizațiile de secții de votare și alege structuri în conformitate cu cap. 6A.

(2) Organizațiile locale formează 4 organizații regionale. Structura organizațiilor regionale este prevăzută în ROLJ. Organizațiile regionale aleg structuri în conformitate cu cap. 6D.

(3) Organizațiile din toate țările formează organizația diaspora a PDL.

(4) Organizația diaspora este de nivel județean.

Atribuțiile, precum și modul concret în care se organizează, se desfășoară și se conduce activitatea organizației diaspora sunt prevăzute în ROLJ.

 

 

 

6G. Relații de subordonare

 

Art. 45

CCL, CCC, CCJ, BPMB și CCMB se formează, iar BPL, BPC, BPJ se aleg, o dată la patru ani, în perioada stabilită de CNC, prin vot secret, prin modalități specifice, sau mai devreme, prin proceduri speciale, prevăzute în regulamente.

 

Art. 46

(1) Organizațiile constituite pe teritoriul secțiilor de votare sunt subordonate organizațiilor de zonă sau sătești, acolo unde există, sau direct CCL pe teritoriul căruia se află, iar între ședințele acestuia, BPL.

(2) Organizațiile locale sunt subordonate CCJ, iar între ședințele acestuia, BPJ.

(3) Organizațiile de colegiu din municipiile care cuprind mai multe colegii se subordonează CCL pe teritoriul căruia se află, iar între ședințele acestuia, BPL.

Celelalte organizații de colegiu se subordonează CCJ pe teritoriul căruia se află, iar între ședințele acestuia, BPJ.

(4) Organizațiile județene sunt subordonate CNC, CDN, iar între ședințele acestora, BPN.

(5) Organizația dintr-o țară se subordonează organizației regionale din care face parte țara respectivă. Organizațiile regionale se subordonează organizației diaspora.

(6) Organizația diaspora se subordonează CNC, CDN, iar între ședințele acestora, BPN.

(7) CCC din municipiul București se subordo­nează CCSMB, iar între ședințele acestuia, BPSMB;

CCSMB se subordonează CCMB, iar între ședințele acestuia, BPMB; BPSMB se subordo­nează BPMB.

(8) CCMB este subordonat CNC și CDN, iar între ședințele acestora, BPN; BPMB se subordonează, la rândul său, CNC, CDN, BPN și CCMB.

(9) – Hotărârile organizațiilor teritoriale se iau prin modalitățile și cu majoritatea prevăzute în ROLJ.

 

7. Alte organizații ale Partidului Democrat Liberal

 

Art. 47

Partidul Democrat Liberal poate constitui organizații, altele decât organizațiile teritoriale. Acestea reunesc membri și simpatizanți PDL grupați pe un criteriu specific: sex, vârstă, profesie, ocupație etc.

 

Art. 48

(1) Organizațiile respective se constituie în scopul realizării și promovării de programe și acțiuni ale partidului specifice pentru categoria respectivă, care sunt puse în practică împreună cu structurile organizatorice ale PDL.

(2) Organizațiile adaptează în permanență activitatea lor la direcțiile de acțiune politică stabilite prin Programul Politic al partidului, precum și la politica europeană promovată de organizațiile similare de la nivelul Partidului Popular European. În acest scop, organizațiile vor face demersurile necesare afilierii la aceste organizații.

 

Art. 49

(1) Aceste organizații se înființează cu aprobarea CNC, la propunerea BPN, și funcționează pe baza regulamentelor proprii aprobate de către CNC la propunerea BPN.

(2) Prevederile acestor regulamente nu pot conține norme contrare Statutului PDL.

(3) Conform regulamentelor aprobate, aceste organizatii îsi aleg organisme de conducere proprii la toate nivelurile, care vor fi subordonate birourilor permanente de la nivelul respectiv precum si birourilor permanente nationale ale organizatiilor interne respective.

(4) Documentele programatice elaborate de aceste organizații se supun aprobării CNC, la propunerea BPN.

 

7A. Organizația de Tineret a Partidului Democrat Liberal

 

Art. 50.

(1) Organizația de Tineret (OT-PDL)  cuprinde  membri și simpatizanți care nu au împlinit vârsta de 35 de ani.

Scopul OT-PDL este dezbaterea și analizarea problemelor specifice tineretului, în vederea elaborării de programe și a strategiei în domeniu.

(2) Conducerile executive ale PDL au obligația de a contribui la pregătirea și promovarea tinerilor din OT-PDL la nivelul respectiv, în funcție de competența și calitățile lor politice.

 

7B. Organizația de Femei a Partidului Democrat Liberal

 

Art. 51

(1) Organizația de Femei ( OF-PDL ) cuprinde  membre și simpatizante care acționează pentru încurajarea și promovarea femeii în toate domeniile de activitate, precum și pentru instituționalizarea, respectarea și punerea în practică a principiului egalității de șanse în viața politică, economică și social-culturală.

(2) Scopul OF-PDL este dezbaterea și analizarea problemelor legate de politica de sprijinire a femeii, copilului și familiei în societate, în vederea elaborării de programe și a strategiei în domeniu, precum și punerea lor în practică împreună cu structurile organizatorice ale PDL.

 

7C. Organizația Pensionarilor și Vârstei a Treia a Partidului Democrat Liberal

 

Art. 52

(1) Organizația Pensionarilor și Vârstei a Treia a Partidului Democrat Liberal (OPV3-PDL) este constituită din membri și simpatizanți ai partidului care sunt pensionari sau sunt persoane în vârstă.

(2) Scopul OPV3-PDL este dezbaterea și analiza problemelor legate de politica de sprijinire a pensionarilor și a persoanelor de vârsta a treia, în vederea elaborării de propuneri și strategii în domeniu.

 

7D. Organizația Oamenilor de Afaceri a Partidului Democrat Liberal

 

Art. 53

(1) Organizația Oamenilor de Afaceri a Partidului Democrat Liberal (OOA-PDL) cuprinde membri și simpatizanți ai partidului care activează în sfera întreprinderilor mici și mijlocii și în mediul de afaceri.

(2) Scopul OOA-PDL este dezbaterea și analizarea problemelor legate de politica de sprijinire a activității întreprinderilor mici și mijlocii și a mediului de afaceri, în vederea elaborării de propuneri și strategii în domeniu.

 

8. Grupurile Interne

8A. Grupul Parlamentar al Partidului Democrat Liberal

 

Art. 54

(1) Grupul Parlamentar (GP) al PDL este format din toți parlamentarii care activează în grupurile parlamentare ale PDL din Parlamentul României și din Parlamentul European.

(2) Principala obligație a GP este promovarea politicii partidului în întreaga activitate parlamentară.

(3) Conducerea GP al  PDL este asigurată de o conducere colegială formată din liderii grupurilor.

 

Art. 55

(1) GP poate delega reprezentanți în orice colectiv al partidului care elaborează propuneri cu caracter normativ.

(2) Pentru activitatea din Parlament, GP înaintează BPN analize și propuneri în vederea avizării. Deciziile BPN sunt obligatorii.

(3) Membrilor GP le este interzisă exprimarea în Parlamentele din care fac parte a unor poziții divergente liniei politice a partidului.

 

8B. Guvernul Alternativă al PDL

 

Art. 56

(1) Când partidul nu este la guvernare, se constituie Guvernul Alternativă (GA), care:

(a) poate delega reprezentanți în orice colectiv al partidului care elaborează propuneri cu caracter normativ;

(b) înaintează BPN analize și propuneri, în vederea avizării pentru activitatea din Parlament. Deciziile BPN sunt obligatorii.

(2) În activitatea sa GA va colabora cu comisiile de specialitate ale partidului.

(3) Organizarea și funcționarea GA, sunt stabilite prin regulament, aprobat de către CNC, la propunerea BNP.

 

8C. Comisiile de Specialitate

 

Art. 57

(1) Comisiile de specialitate reprezintă organis­mele de dezbatere, de analiză și decizie asupra strategiilor și a politicilor fundamentale ale partidului.

(2) Comisiile de specialitate se formează la nivel local, acolo unde este cazul, precum și la nivel județean și național.

(3) Comisiile de specialitate sunt formate din specialiști în domeniile pe care le acoperă, membri sau simpatizanți ai PDL , precum și din afara PDL.

(4) Comisiile de specialitate de la nivel național emit avize consultative pentru candidații la funcțiile de secretar de stat și ministru.

(5) Președinții comisiilor de specialitate de la nivel national, județean si local unde este cazul, sunt alesi, ca secretari executivi, odata cu alegerea BPN, BPJ si BPL.

(6) Modul de desfășurare a activității în interiorul comisiilor de specialitate este prezentat în regulamentul propriu, aprobat de CNC, la propunerea BPN.

 

Art. 58

Domeniile în care se înființează comisii de specialitate sunt :

(a) administrație, ordine publică, siguranță națională, dezvoltare locală și regională;

(b) sănătate;

(c) educație, cercetare, cultură și sport;

(d) muncă, protecție socială;

(e) agricultură, dezvoltare rurală

(f) economie, finanțe și mediu de afaceri;

(g) politica externă, justiție și drepturi cetățenești;

(h) infrastructură, energie și mediu.

 

8D Consiliul Seniorilor

 

Art. 59

(1) Consiliul Seniorilor PDL cuprinde membri care au împlinit vârsta de 65 ani, care nu mai sunt militanți  și care au avut o activitate politică meritorie în cadrul partidului și/sau în funcții publice.

(2) Consiliul seniorilor PDL se poate constitui la nivel județean și național, în conformitate cu prevederile ROLJ.

(3) Consiliul Seniorilor are un rol consultativ pentru organizația de la nivelul la care este constituit.

 

9A. Comisia Națională pentru Strategii

 

Art. 60

(1) Comisia Națională pentru Strategii a PDL (CNS-PDL) este formată dintr-un președinte, doi vicepreședinți și 8 membri care sunt președinții comisiilor de specialitate la nivel național.

(2) Scopul CNS-PDL este să furnizeze conducerii partidului analize, evaluări, programe și strategii privind politicile publice, îndeosebi politicile macroeconomice. CNS-PDL elaborează seturile de politici publice și programul de guvernare, pe care le supune aprobării BPN.

(3) Președintele CNS-PDL este membru al BPN, cu rang de vicepreședinte.

(4) Modul de desfășurare a activității precum și de alegere a conducerii CNS-PDL este prezentat în regulamentul propriu, aprobat de CNC, la propunerea BPN.

 

9B. Liga Aleșilor Locali

 

Art. 61

(1) Liga Aleșilor Locali a PDL ( LAL-PDL ) cuprinde membrii PDL aleși în administrația publică la nivel local și județean.

(2) Scopul LAL-PDL este dezbaterea și analiza problemelor legate de administrația locală, precum și elaborarea de propuneri, strategii și programe de sprijin a comunităților locale.

(3) Modul de desfășurare a activității precum și de alegere a conducerii LAL-PDL este prezentat în regulamentul propriu, aprobat de CNC, la propunerea BPN.

 

Titlul IV

Structura de conducere a partidului

 

10. Convenția Națională

10A. Atribuții Generale

 

Art. 62

(1) Convenția Națională (CN) este organul suprem de conducere al Partidului Democrat Liberal, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

(2) Convenția Națională este unica instanță care stabilește linia politică generală a partidului, alege Moțiunea, președinții CNISL și CNRC și adoptă Statutul.

(3) Convenția Națională dezbate rapoartele CNC, CNISL și CNRC precum și litigii și alte probleme de competența sa.

 

10B. Convocarea și delegații

 

Art. 63

(1) Convenția Națională Ordinară se reunește din patru în patru ani, la convocarea CNC.

(2) Cu cel puțin 60 de zile înainte, CNC în funcție, la propunerea BPN, stabilește:

(a) locul și data CN;

(b) timpul de desfășurare;

(c) numărul de delegați și invitați;

(d) componența nominală a Comisiei de Organizare a CN (COCN) formată din 9 persoane.

(3) Numărul de delegați la CN nu poate fi mai mic de 1000. Aceștia sunt delegați de drept și delegați aleși în organizațiile județene.

Numărul delegaților aleși trebuie să fie mai mare decât numărul delegaților de drept.

 

Art. 64

Sunt delegați de drept:

(a) membrii CNC în funcție;

(b) membrii CNISL și ai CNRC în funcție;

(c) personalități marcante, membri PDL, aprobați nominal de CNC la propunerea BPN.

 

Art. 65

Fiecare BPJ alege un număr de delegați în conformitate cu norma de reprezentare hotărâtă de COCN – având în vedere, în principal, rezultatele electorale.

 

10C. Moțiuni

 

Art. 66

Moțiunile sunt alternative programatice în privința liniei politice a partidului.

Fiecare moțiune va cuprinde idei care promovează valorile creștin-democrate, liberale și conservatoare.

 

Art. 67

Moțiunea câștigătoare devine Programul de acțiune politică al Partidului Democrat Liberal pentru următorii ani, până la următoarea CN în care se alege un președinte al PDL.

 

Art. 68

(1) Membrii care doresc să promoveze o moțiune trebuie să depună proiectul acesteia la COCN, cu cel puțin 30 de zile înainte de desfășurarea CN, însoțit de numele liderului și semnăturile a 35 de membri care formează grupul de promovare.

(2) Analiza în COCN se face în termen de maximum 3 zile, în prezența a 3 reprezentanți ai grupului de promovare a moțiunii respective.

 

Art. 69

În termen de 5 zile de la data depunerii, liderii moțiunilor trebuie să primească de la COCN, în scris, acceptarea proiectelor de moțiune ce reprezintă confirmarea îndeplinirii condițiilor de formă necesare pentru introducerea moțiunii.

 

Art. 70

Dacă COCN nu acceptă un proiect de moțiune, în cel mult 3 zile de la primirea răspunsului, liderul moțiunii poate face apel la CNC, care este obligat să se întrunească în cel mult 7 zile de la primirea sesizării și să dea soluția care rămâne definitivă.

 

Art. 71

Numai proiectele acceptate pot fi difuzate organizațiilor județene prin grija liderului și a grupului de promovare.

 

Art. 72

(1) Birourile Permanente ale organizațiilor județene organizează dezbateri asupra tuturor proiectelor de moțiune la cererea liderilor moțiunilor, cu cel puțin 10 zile înaintea datei de desfășurare a CN, invitând la dezbatere pe toți membri CDJ.

(2) La aceste dezbateri nu este necesară întrunirea majorității membrilor CDJ.

(3) Proiectele de moțiune sunt susținute de lideri sau de membri ai grupurilor de promovare.

 

Art. 73

(1) Cu cel puțin 7 zile înainte de data convocării Convenției Naționale, CDJ, întrunit statutar, se pronunță prin vot secret, pentru susținerea uneia sau mai multor moțiuni.

(2) Susținerea unei moțiuni se stabilește prin votul secret al majorității celor prezenți.

(3) Decizia se transmite de îndată COCN.

(4) CDJ nu poate da mandat imperativ delegaților la CN pentru a vota sau nu o anumită moțiune.

 

Art. 74

(1) Un proiect de moțiune devine moțiune acceptată ce se dezbate în Convenția Națională dacă întrunește – în conformitate cu art. 73 – susținerea a cel puțin 10 CDJ.

(2) Liderii moțiunilor ce au întrunit susținerea a cel puțin 10 CDJ transmit, în scris, COCN, cu cel puțin 5 zile înaintea datei de desfășurare a CN, lista cu numele a cel mult 5 purtători de cuvânt dintre membrii grupului de promovare, care vor susține moțiunea în cadrul dezbaterilor din cadrul CN.

(3) Termenele de la art. 68-74 sunt termene de decădere.

 

Art. 75

(1) Dacă la termenul fixat prin art. 68 (1) nu s-a depus niciun proiect de moțiune, funcția de președinte al PDL devine vacantă imediat.

(2) În caz de vacantare a funcției de președinte al partidului, CNC se întrunește în cel mult 5 zile și numește un Comitet Dirigent format din cei patru prim-vicepreședinți care urmează să înde­plinească, pentru maximum 60 de zile, atribuțiile curente ale președintelui, perioada în care se organizează o noua CN. Comitetul Dirigent ia hotărâri prin consens.

 

10D. Alegerile în Convenția Națională

 

Art. 76

În CN se aleg prin votul secret al delegaților prezenți:

(a) una dintre moțiunile prezentate;

(b) președintele CNISL;

(c) președintele CNRC.

 

Art. 77

Moțiunea câștigătoare devine Programul Politic de acțiune al Partidului Democrat Liberal.

 

Art. 78

(1) Pentru alegerea moțiunii se organizează dezbateri în plenul CN și eventual pe secțiuni.

(2) Moțiunile sunt prezentate, în perioade de timp egale, de către liderul moțiunii și reprezentanții săi desemnați conform art. 74 alin (2). Perioada de timp este stabilită de către COCN. Ordinea de prezentare se stabilește de COCN prin tragere la sorți în prezența a câte unui reprezentant din partea fiecărei moțiuni acceptate. Dezbaterile sunt conduse de președintele COCN care nu poate face parte din grupul de promovare a nici unei moțiuni.

(3) În cursul dezbaterilor, liderul și reprezentanții săi vor răspunde și la întrebările delegaților.

 

Art. 79.

(1) Pentru alegerile din CN se întocmesc trei buletine de vot pe care se înscriu:

1. titlurile moțiunilor care se dezbat și numele liderilor acestora;

2. candidații pentru funcția de președinte al CNISL;

3. candidații pentru funcția de președinte al CNRC.

(2) Votul delegaților este secret. Ei vor opta:

(a) pentru sau împotriva moțiunii, când există o singură moțiune, și unul dintre candidații pentru funcția de președinte al CNISL, respectiv unul dintre candidații pentru funcția de președinte al CNRC;

(b) pentru una dintre moțiunile prezentate, când există mai multe moțiuni, unul dintre candidații pentru funcția de președinte al CNISL, respectiv unul dintre candidații pentru funcția de președinte al CNRC.

(3) Dacă nici una dintre moțiuni nu obține majoritatea voturilor valabil exprimate, se realizează un al doilea tur de scrutin, între primele două moțiuni, în ordinea voturilor.

(4) Sunt aleși președinți ai CNISL și CNRC, candidații cu cel mai mare număr de voturi.

(5) Liderul moțiunii care obține majoritatea voturilor valabil exprimate, în turul 1 sau în turul al doilea, este declarat Președinte al PDL. Cei 35 de membri ai grupului de promovare devin membri ai CNC.

(6) De la moțiunile care nu au obținut majoritatea voturilor, dar au obținut cel puțin 10% din voturile valabil exprimate la primul tur de scrutin, liderul și un numar proporțional de susținători dintre membrii grupului de promovare, desemnați de către liderul moțiunii, vor deveni membri ai CNC.

 

10E. Convenția Națională Extraordinară

 

 

Art. 80

(1) În situații speciale se pot convoca CN Extraordinare (CNE).

(2) CNC hotărăște convocarea CNE prin votul majorității membrilor prezenți, la cererea:

(a) Președintelui partidului;

(b) majoritatății membrilor BPN;

(c) majorității președinților BPJ, cu acordul BPJ  respective;

(d) 3/4 dintre membrii CNISL sau CNRC, numai pentru probleme specifice.

(3) Pentru CNE nu este necesară respectarea termenelor prevăzute pentru CNO. Toate aspectele organizatorice legate de convocarea și desfășurarea CNE, inclusiv posibilitatea depunerii de moțiuni, se stabilesc în CNC care hotărăște convocarea.

 

11. Consiliul Național de Coordonare

11A. Funcția și atribuțiile

 

Art. 81

(1) Consiliul Național de Coordonare (CNC) este organul de conducere, decizie politică și organizatorică al Partidului Democrat Liberal în perioada dintre Convențiile Naționale. În acest sens, CNC poate adopta orice hotărâre de competența CN, cu excepția adoptării de noi moțiuni, a unui nou Statut sau alegerii unor noi președinți ai CNISL și CNRC.

(2) CNC adoptă hotărâri în prezența majorității membrilor, cu majoritatea voturilor exprimate, dacă prin dispoziții speciale ale prezentului Statut nu se prevede altfel.

 

Art. 82

(1) În cazul în care împrejurările impun de urgență o schimbare majoră a Programului Partidului sau a Statutului, CNC poate adopta astfel de hotărâri cu obligația de a le supune ratificării Convenției Naționale

(2) Hotărârile de la alineatul (1) se adoptă cu 2/3 din voturile exprimate.

 

Art. 83

CNC are următoarele atribuții:

(a) analizează și aprobă, la propunerea BPN, adaptările și actualizările aduse Programului în vigoare în raport cu evoluția situației economico-sociale din țară, precum și a situației internaționale;

(b) analizează activitatea BPN și adoptă măsurile care se impun;

(c) analizează rapoartele BPN sau CDN privind activitatea parlamentară, guvernarea țării precum și cele referitoare la alte probleme majore, adoptând măsurile ce se impun;

(d) aprobă propunerile BPN sau CDN privind politica electorală la nivel național, cu prilejul alegerilor locale, parlamentare sau prezidențiale;

(e) aprobă, la propunerea BPN, regulamentele prevăzute în competența sa prin prezentul Statut;

(f) analizează informările CNRC și ale CNISL, adoptând hotărârile sau instrucțiunile care devin obligatorii pentru BPN;

(g) hotărăște asupra sancțiunilor de competența sa și poate propune CN sancționarea membrilor ce ocupă funcții alese de către CN;

(h) alege, prin vot secret, în prima ședință după ce CN a adoptat o moțiune, și ori de câte ori este necesar,  prim-vicepreședinții, secretarul general,  vicepreședinții, secretarii generali adjuncți, secretarii executivi, trezorierul, membrii CNISL și CNRC;

(i) demite prin vot secret, pe orice membru al BPN, ales în CNC, la propunerea președintelui partidului, a BPN sau la propunerea a cel puțin 1/4 din președinții BPJ cu acordul BPJ respective;

(j) alege, prin vot secret, cu majoritatea voturilor exprimate, candidații PDL la funcția de președinte al României;

(k) convoacă în sesiune ordinară sau extraordinară, după caz, Convenția Națională a Partidului;

(l) angajează răspunderea politică a BPN cu excepția Președintelui partidului, adoptând în acest sens o moțiune de neîncredere la propunerea a cel puțin 1/3 din membrii CNC care se va adopta cu votul majorității absolute a membrilor săi. În cazul adoptării, BPN este demis și au loc noi alegeri;

(m) modifică componența proprie, prin cooptarea reprezentanților altor formațiuni politice cu care PDL încheie colaborări, afilieri sau fuziuni;

(n) aprobă și anulează alianțele politice, electorale și politica de coaliție parlamentară și/sau guvernamentală;

(o) soluționează litigiile privind desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare, în cazurile în care există contestații la hotărârile adoptate, în acest sens, de către CDN. Hotărârile adoptate de CNC în aceste cazuri sunt definitive.

 

11B. Componența Consiliului Național de Coordonare

 

Art. 84.

(1) Consiliul Național de Coordonare este format din:

 

A. Membri de drept:

1. membrii CDN;

2. membrii CNISL și CNRC;

3. miniștrii în exercițiu membri PDL sau membrii Guvernului Alternativă al PDL, după caz;

4. reprezentanții PDL în Parlamentul României și în Parlamentul European;

5. președinții sau, după caz, vicepreședinții sau liderii grupurilor de consilieri ai Consiliilor Județene, Consiliilor Sectoarelor și Consiliului General ale municipiului București, membri PDL;

6. primarul general al municipiului București, primarii municipiilor reședință de județ și ai sectoarelor municipiului București sau, după caz, viceprimarii, membri PDL;

7. președinții organizațiilor interne ale PDL de nivel județean;

8. cele 35 persoane din grupul de promovare a moțiunii câștigătoare precum și persoanele desemnate de liderii moțiunilor respinse prin vot, care au obținut peste 10% din voturi, conform art. 79 alin. (6).

 

B. (1) Membri aleși de BPJ, după norma de reprezentare stabilită de către BPN, în conformitate cu rezultatele electorale, situația specifică a populației din fiecare județ și municipiul București, numărul de membri, precum și cu o reprezentare corespunzătoare a femeilor și tinerilor conform art. 13;

(2) Membrii aleși vor putea fi înlocuiți în oricare moment de același organism care i-a desemnat, sub rezerva unei comunicări scrise către BPN.

 

 

Art. 85.

CNC poate stabili prin vot participarea la reuniunile sale și a altor persoane, la propunerea BPN, CNISL sau CNRC.

 

11C. Convocarea Consiliului Național de Coordonare

 

Art. 86

(1) CNC se reunește semestrial sau ori de câte ori este nevoie.

(2) Convocarea pentru ședințele ordinare este făcută de BPN. Pentru ședințe extraordinare CNC poate fi convocat la cererea:

(a) BPN;

(b) Președintelui partidului;

(c) a cel puțin 1/4 din președinții BPJ, cu acordul BPJ respective.

 

Art. 87

Ședințele ordinare ale CNC se anunță cu minimum 7 zile, iar cele extraordinare cu minimum 48 ore înainte de data convocării.

 

12. Conferința Națională Anuală a PDL

 

Art. 88

(1) Conferința Națională Anuală (CNA) este reuniunea consacrată analizei activității partidului desfășurată în ultimele 12 luni, precum și proiectării acțiunii politice a partidului pentru următoarele 12 luni.

(2) Conferința are loc în ultima decadă a lunii august, înainte de începerea sesiunii parlamentare

(3) În cadrul conferinței, președintele partidului va prezenta Raportul Anual de Activitate și va susține Temele de Dezbatere Politică pentru anul următor.

(4) Raportul Anual de Activitate și Temele de Dezbatere Politică pentru anul următor sunt întocmite de către BPN.

(5) În dezbaterile din cadrul conferinței, reprezentanții organizațiilor locale se pot pronunța formulând observații și propuneri.

(6) Temele de Dezbatere Politică aprobate de CNA devin obligatorii pentru activitatea tuturor organismelor de conducere ale partidului, precum și pentru acțiunea politică a fiecărui membru și militant.

 

Art. 89

(1) CNA aprobă Raportul Anual de Activitate și Temele de Dezbatere Politică.

(2) În cazul în care Raportul sau Temele nu sunt aprobate, CNC se întrunește, obligatoriu, în termen de maximum 30 de zile și ia în discuție activitatea BPN, propunând măsuri în consecință.

 

Art. 90

La Conferința Anuală participă de drept membrii CNC, precum și cel puțin câte un reprezentant al fiecărei organizații locale, în conformitate cu nor­ma de reprezentare stabilită de BPN, avându-se în vedere, în principal, rezultatele electorale.

 

13. Colegiul Director Național

 

Art. 91

(1) Colegiul Director Național (CDN) este organul de conducere a activității PDL în perioada dintre ședințele CNC și este format din membrii BPN, președinții organizațiilor de nivel județean,   trezorierul.

(2) La reuniunile CDN participă de drept Președinții CNISL și CNRC.

(3) CDN se întrunește lunar sau ori de câte ori este nevoie la convocarea Președintelui partidului, a ½ + 1 dintre membrii BPN, a ¼ dintre membrii săi sau a ½ + 1 dintre președinții BPJ.

 

Art. 92

CDN are următoarele atribuții:

(a) aprobă acțiunile politice curente ale partidului, precum și modul de coordonare a programelor politice sectoriale, propuse de către BPN;

(b) aprobă inițierea și punerea în practică de către BPN a politicii de alianțe a partidului;

(c) propune CNC încheierea unor alianțe electorale politice și/sau electorale, inclusiv cu liste comune (atunci când este cazul), precum și politica de coaliție parlamentară și/sau guvernamentală;

(d) aprobă principiile de bază și limitele mandatelor de negociere politică pentru reprezentanții partidului, la propunerea BPN;

(e) propune CNC persoana desemnată de BPN pentru formarea Guvernului;

(f) deliberează asupra contestațiilor și litigiilor privind desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare și ia hotărâri în acest sens. În cazul în care hotărârea CDN este contestată, compe­tența de soluționare aparține CNC, a cărui hotărâre este definitivă;

(g) analizează modul de transpunere în practică a politicii partidului în teritoriu;

(h) hotărăște direcțiile principale pe baza cărora își desfășoară activitatea organizațiile teritoriale;

(i) analizează și aprobă activitatea politică și acțiunile de dezvoltare a organizațiilor teritoriale;

(j) analizează activitatea organizatorică în teritoriu, relațiile organizațiilor teritoriale cu BPN și hotărăște măsuri în această privință;

(k) deliberează asupra contestațiilor și litigiilor privind întocmirea listelor electorale pentru alegerile administrative locale la municipii reședință de județ, județe, sectoare și municipiul București și ia hotărâri în acest sens, care sunt definitive;

(l) îndeplinește orice sarcini atribuite de CNC sau CN;

(m) poate adopta propunerea de sancționare a membrilor care ocupă funcții alese în CN și o transmite către CNC;

(n) alege, prin vot secret, cu majoritatea voturilor exprimate, candidații PDL la funcțiile de prim-ministru, ministru și cele asimilate funcției de ministru;

(o) aprobă, la propunerea BPN, retragerea din Guvern a unora sau a tuturor membrilor PDL, după caz.

 

Art. 93

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, CDN adoptă decizii cu votul majorității membrilor prezenți.

 

14. Biroul Permanent Național

14A. Funcția și atribuțiile

 

 

Art. 94

BPN este organismul permanent de conducere a activității partidului între două ședințe conse­cutive ale CDN.

 

Art. 95

(1) BPN are următoarele atribuții:

(a) organizează și conduce întreaga activitate internă și internațională a partidului între două ședințe consecutive ale CNC;

(b) conduce, îndrumă și coordonează activitatea tuturor organismelor partidului, cu excepția CDN, CNC, CN, CNISL și CNRE;

(c) definește linia politică concretă și prioritățile partidului, coordonează între ele programele politice sectoriale și le propune spre analiză și aprobare CDN sau, după caz, CNC;

(d) elaborează metodele și asigură mijloacele pentru realizarea programelor politice ale partidului;

(e) monitorizează și analizează activitatea autorităților statului și adoptă măsurile care se impun ca reacție la acțiunile acestora;

(f) stabilește politica de urmat față de instituțiile statului;

(g) supune spre aprobarea CDN principiile de bază și limitele mandatelor de negociere politică pentru reprezentanții partidului și supune, ulterior ratificării în prima ședință a CNC, rezultatele negocierilor respective;

(h) organizează relațiile cu alte partide, grupări și formațiuni politice, sindicate, precum și cu organismele și structurile administrației locale și ale societății civile;

(i) inițiază, cu aprobarea CDN sau, după caz, CNC, politicile de alianțe ale partidului ori încheierea unor alianțe electorale, inclusiv cele cu liste de candidați comune, precum și politica de coaliție parlamentară și guvernamentală;

(j) stabilește tactica și strategia activității guvernamentale a partidului și analizează acti­vitatea reprezentanților săi în autoritățile administrației publice centrale;

(k) propune CDN candidatura pentru alegerile parlamentare a Președintelui Partidului, președintelui CNISL și președintelui CNRC;

(l) ratifică liderii grupurilor parlamentare din Parlamentul României și din Parlamentul European;

(m) ratifică candidaturile pentru funcțiile eligibile ale Camerelor Parlamentului;

(n) stabilește tactica și strategia activității parlamentare a partidului și, în acest context, adoptă programele legislative și avizează principalele inițiative legislative ale partidului;

(o) conduce și coordonează campaniile electorale;

(p) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în prezentul Statut, putând întreprinde totodată orice alte măsuri concrete necesare îndeplinirii obligațiilor sale statutare;

(q) sancționează membrii de partid cu funcții alese sau numite în interiorul partidului sau dobândite prin susținerea partidului, cu excepția celor aleși în CNC și CN;

(r) stabilește măsuri organizatorice în BPJ a căror activitate politică se dovedește că este ineficientă și poate organiza noi alegeri;

(s) coordonează activitatea comisiilor de specialitate;

(t) elaborează, cu consultarea CNISL, și propune spre aprobarea CDN regulamentul privind cariera politică și Codul etic al membrului PDL.

 

(2) Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, BPN adoptă decizii cu votul majorității membrilor prezenți.

14B. Componența și structura Biroului Permanent Național

 

Art. 96

(1) Din BPN fac parte:

(a) Președintele partidului;

(b) 4 prim-vicepreședinți, responsabili pentru urmatoarele domenii:

(i) Strategii politice

(ii) Comunicare

(iii) Mediu de afaceri, societate civila

(iv) Politici publice;

(c) secretarul general;

(d) 16 vicepreședinți, responsabili pentru urmatoarele departamente

(i) Departamentul pentru Strategii, Relaţii Politice si Relatii Internationale;

(ii) Departamentul Imagine, Comunicare, Relaţii cu mass-media şi Purtător de cuvânt;

(iii)Departamentul pentru Politici Economice, Mediu de afaceri si Fonduri Europene;

(iv) Departamentul pentru Politici Sociale, Relaţii cu Sindicate, Patronate, Organizaţii Neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni;

(v) Departamentul pentru Politici privind Administraţia Publică, Locală şi Centrală, Justiţie, Siguranţă Naţională, Ordine Publică şi Siguranţa Cetăţeanului;

(vi) Departamentul pentru Politici în Agricultură, Silvicultură, Mediu şi Dezvoltare Rurală;

(vii) Departamentul pentru Politici în Educaţie, Cercetare, Cultură, Culte, Minorităţi şi Sport;

(viii) Departamentul pentru Politici in Sanatate

(ix)  8 vicepresedinti regionali responsabili pentru regiunile de dezvoltare;;

(e) 2 secretari generali-adjuncți responsabili cu cancelaria si respectiv cariera militantilor;

(f) 16 secretari executivi, din care:

(ff) 8 secretari executivi, responsabili pentru urmatoarele domenii

(i) presedinte comisia pentru strategii politice si politica externă;

(ii) presedinte comisia pentru economie, finanțe, fonduri europene si mediu de afaceri;

(iii) presedinte comisia pentru muncă, protecție socială, sindicate, patronate, organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni;

(iv) presedinte comisia pentru administraţia publică, locală şi centrală, justiţie, siguranţă naţională, ordine publică şi siguranţa cetăţeanului

(v) presedinte comisia pentru agricultură, silvicultură, mediu si dezvoltare rurală;

(vi) presedinte comisia pentru educaţie, cercetare, cultură, culte, minorităţi şi sport

(vii) presedinte comisia pentru sănătate;

(viii) presedinte comisia pentru dezvoltare locală și regională;

(fff) 8 secretari regionali responsabili pentru regiunile de dezvoltare

(g) liderii grupurilor parlamentare din Parlamen­tul României și Parlamentul European;

(h) președinții la nivel național ai organizațiilor interne;

(i) președintele CNS-PDL cu rang de vicepreședinte;

(j) președintele LAL-PDL.

(k). foștii președinți ai partidului, membri PDL;

(2) La reuniunile BPN participă, de drept, președinții CNISL, CNRC și miniștrii în exercițiu, membri PDL.

(3) În cazurile în care persoanele prevăzute la alin. (2) sunt convocate, prezența lor este obligatorie.

 

Art. 97

(1) BPN este sprijinit în activitatea sa de personal angajat cu atribuții specifice. Componența și organizarea acestui personal sunt prezentate în ROLJ.

 

14C. Alegerea Biroului Permanent Național

 

Art. 98

(1) În prima ședință a CNC, convocată după CN, în care s-a votat o moțiune, vor fi aleși prin votul secret al majorității delegaților, conform procedurilor de mai jos, prim-vicepreședinții, secretarul general, vicepreședinții,  secretarii generali adjuncți, secretarii executivi, trezorierul și membrii comisiilor CNISL și CNRC.

(2) Candidaturile se depun pe funcții, în scris, la Președintele Partidului, cu cel puțin 10 zile înaintea ședinței CNC. Aceste candidaturi se transmit BPJ-urilor, cu 5 zile înainte de ședința CNC.

(3) Alegerea se face succesiv: în prima etapă prim-vicepreședinții, în a doua etapă secretarul general, în a treia etapă vicepreședinții și trezorierul, în a patra etapă secretarii generali adjuncți, secretarii executivi și membrii CNISL și CNRC.

(4) Se întocmesc 4 buletine de vot pe care se înscriu candidații la funcțiile de prim-vicepreședinte, pe fiecare domeniu de responsabilitate. Sunt aleși prim-vicepreședinti, pe fiecare domeniu,  candidații care au întrunit cel mai mare număr de voturi;

(5) Se întocmește 1 buletin de vot pe care se înscriu candidații la funcția de secretar general.

Este ales secretar general candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi.

(6) Se întocmesc 8 buletine de vot, cite unul pentru fiecare departament, pe care se înscriu candidații la funcțiile de vicepreședinti responsabili pentru departamente,.

Se intocmesc 8 buletine de vot pe care se inscriu candidatii pentru functiile de vicepresedinti responsabili pentru regiuni de dezvoltare

Se intocmeste 1 buletin de vot cu candidatii la functia de trezorier.

Sunt aleși vicepreședinți responsabili pentru departamente candidații care au întrunit cel mai mare număr de voturi, pentru departamentul respectiv.

Buletinele de vot pentru functiile de vicepresedinti responsabili pentru regiunile de dezvoltare vor fi votate de delegatii din organizatiile apartinind regiunii de dezvoltare respective. Sunt alesi vicepresedinti responsabili pentru regiunile de dezvoltare candidatii care au obtinut cel mai mare numar de voturi in fiecare regiune.

Este ales trezorier candidatul cu cel mai mare număr de voturi.

(7) Se întocmesc 3 buletine de vot pe care se înscriu candidații la  funcțiile de secretar general adjunct, candidații la funcțiile de membri ai CNISL și candidații la funcțiile de membri CNRC.

Se întocmesc 8 buletine de vot, cite unul pentru fiecare comisie, pe care se înscriu candidații la funcțiile de secretari presedinti de comisii de specialitate.

Se intocmesc 8 buletine de vot pe care se inscriu candidatii pentru functiile de secretari responsabili pentru regiuni de dezvoltare.

Sunt alesi secretari executivi presedinti de comisii de specialitate candidații care au întrunit cel mai mare număr de voturi pentru comisia respectiva.

Buletinele de vot pentru functiile de secretari responsabili pentru regiunile de dezvoltare vor fi votate de delegatii din organizatiile apartinind regiunii de dezvoltare respective. Sunt alesi secretari responsabili pentru regiunile de dezvoltare candidatii care au obtinut cel mai mare numar de voturi in fiecare regiune.

Sunt alesi secretari generali adjuncti candidatii cu cel mai mare număr de voturi, in ordine descrescatoare.

(8) Un membru poate candida succesiv, la funcțiile de prim-vicepreședinte, secretar general, vicepreședinte sau trezorier, secretar general-adjunct sau secretar executiv sau membru în CNISL ori CNRC.

(9) Ori de câte ori este necesar, CNC va completa BPN, procedând în conformitate cu alineatele precedente.

 

14D. Responsabilitățile în Biroul Permanent Național

 

Art. 99

Președintele PDL este conducătorul politic al partidului, persoana care sintetizează elementele de identificare ale partidului și, totodată, simbolizează valorile sale ideologice și politice fundamentale. În acest sens, el este liderul doctrinar și de imagine al partidului.

 

Art. 100

În îndeplinirea funcției sale, Președintele parti­dului are următoarele competențe:

(a) garantează aplicarea Statutului și a Pro­gramului Partidului, supunând dezbaterii și deciziei organelor competente neconcordanțele sesizate;

(b) identifică actualizările care sunt necesare spre a menține în concordanță Programul Partidului cu evoluția situației economico-sociale din țară, precum și cu situația internațională și le supune dezbaterii și deciziei organismelor de conducere națională, potrivit competențelor ce le revin acestora;

(c) reprezintă partidul în cadrul manifestărilor oficiale interne și externe pe baza mandatului stabilit de organismele de conducere națională, potrivit competențelor ce le revin;

(d) prezidează lucrările CN, CNC, CDN și BPN la care este prezent;

(e) urmărește punerea în aplicare a hotărârilor CN, CNC și a deciziilor CDN și BPN;

(f) emite dispoziții pentru aducerea la îndeplinire a hotărârilor CNC și a deciziilor CDN și BPN;

(g) prezintă, periodic, în CNC rapoarte asupra stadiului îndeplinirii obiectivelor politice angajate prin Programul Partidului;

(h) prezintă în Conferința Națională Anuală a partidului (CNA) Raportul anual de activitate și Programul de activitate pentru anul următor;

(i) propune, motivat, organismului de decizie competent demiterea din funcție a oricărei persoane care deține funcții de conducere în partid;

(j) coordonează activitatea Guvernului Alter­nativa;

(k) prezidează întrunirile conducerii PDL cu membrii Guvernului sau reuniunile Guvernului Alternativa.

 

Art. 101

În îndeplinirea funcțiilor sale, prim-vicepre­ședinții partidului au următoarele competențe:

a) Prim-vicepresedintele pentru strategii politice coordoneaza activitatea  precum si punerea în practică a hotărârilor CNC și CDN și a deciziilor BPN aferente departamentului strategii şi relaţii politice si relatii internationale; coordonează activitatea grupurilor parlamentare din Parlamentul Romaniei si Parlamentul European în vederea integrării activității acestora în acțiunea unitară a partidului ;

Prim-vicepresedintele pentru comunicare coordoneaza activitatea  precum si punerea în practică a hotărârilor CNC și CDN și a deciziilor BPN aferente departamentului imagine, comunicare, relaţii cu mass-media şi purtător de cuvânt; coordonează activitatea guvernului alternativa în vederea integrării activității acestora în acțiunea unitară a partidului ;

Prim-vicepresedintele pentru mediu de afaceri si societatea civila coordoneaza activitatea  precum si punerea în practică a hotărârilor CNC și CDN și a deciziilor BPN aferente departamentelor politici economice, mediu de afaceri si fonduri europene si politici sociale, relaţii cu sindicate, patronate, organizaţii neguvernamentale şi grupuri de cetăţeni; coordonează activitatea organizatiilor interne si a consiliului seniorilor în vederea integrării activității acestora în acțiunea unitară a partidului

Prim-vicepresedintele pentru politici publice coordoneaza activitatea  precum si punerea în practică a hotărârilor CNC și CDN și a deciziilor BPN aferente departamentelor politici privind administraţia publică, locală şi centrală, justiţie, siguranţă naţională, ordine publică şi siguranţa cetăţeanului, politici în agricultură, silvicultură, mediu şi dezvoltare rurală, politici în educaţie, cercetare, cultură, culte, minorităţi şi sport si politici in sanatate; asigura legatura cu prim-vicepresedintele pentru mediu de afaceri si societatea civila referitor la politicile economice si sociale; coordonează activitatea Comisiei nationale pentru strategii si a Ligii alesilor locali;

(b) prezidează, prin desemnare de către președinte, ședințele CNC, CDN și BPN în absența președintelui partidului;

(c) reprezintă partidul în cadrul manifestărilor oficiale interne și externe pe baza mandatului stabilit de organismele de conducere națională, potrivit competențelor ce le revin;

(d) îndeplinesc orice atribuții delegate de către președintele partidului.

 

Art. 102

(1) Secretarul general coordoneaza activitatea de organizare ; este responsabil pentru ducerea la îndeplinire a hotărârilor CNC și a deciziilor CDN și BPN. El coordonează activitatea din organizațiile județene, a secretarilor generali adjuncți, a vicepresedintilor si secretarilor pentru regiunile de dezvoltare și implementează programele și proiectele politice aprobate de CNC, CDN și BPN.

(2) Secretarii generali-adjuncți sunt responsabili pentru activitatea de cancelarie respectiv pentru activitatea de gestionare a carierei militantilor; atribuirea responsabilitatilor se face de catre secretarul general; secretarul general adjunct responsabil cu cariera coordoneaza activitatea secretarilor executivi judeteni responsabili cu cariera militantilor;

 

Art. 103

(1) Vicepreședinții sunt liderii acțiunii politice și de imagine ai partidului, putând exprima public poziția partidului în legătură cu temele politice de actualitate.

(2) Vicepresedintii responsabili pentru departamente coordoneaza activitatile din domeniul aferent departamentului precum si activitatea comisiei de specialitate corespunzatoare; sunt responsabili pentru elaborarea politicilor din domeniul respectiv.

(3) Vicepresedintii pentru regiunile de dezvoltare sunt responsabili de activitatea organizatiilor judetene (sector municipiu Bucuresti) din regiunea in care au fost alesi. Urmaresc activitatea organizatorica si punerea in aplicare a deciziilor forurilor de conducere ale partidului in respectivele organizatii judetene.

 

Art. 104

(1) Secretarii executivi presedinti de comisii de specialitate coordoneaza activitatea comisiei de specialitate corespunzatoare;

Secretarii executivi pentru regiunile de dezvoltare primesc insarcinari de la vicepresedintele responsabil pentru regiunea respectiva;

(2) Secretarii executivi pot exprima public poziția partidului numai în problemele specifice domeniului lor de activitate.

 

14E. Funcționarea Biroului Permanent Național

 

Art. 105

(1) BPN se reunește, săptămânal sau ori de câte ori este necesar, la propunerea Președintelui sau a jumătate plus unul din numărul membrilor BPN.

(2) Lucrările BPN se desfășoară valabil în prezența majorității membrilor, sub conducerea Președintelui partidului sau, în lipsa acestuia, a prim-vicepreședintelui desemnat de președinte ori a secretarului general.

(3) Deciziile BPN se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți.

 

Art. 106

(1) Membrii BPN sunt solidar răspunzători în întreaga activitate a acestuia.

(2) Membrii BPN răspund de asemenea în nume propriu în fața CNC pentru activitatea desfășurată.

(3) Organizarea și funcționarea BPN sunt prevă­zute în regulamentul BPN.

 

15. Comisiile naționale

15A. Comisia Națională pentru Integritate, Statut și Litigii

 

Art. 107

(1) Comisia Națională pentru Integritate, Statut și Litigii (CNISL) este garantul respectării prevederilor Statutului, precum și a regulamentelor adoptate pe baza și pentru aplicarea acestuia, de către organismele și membrii partidului.

(2) CNISL garantează, de asemenea, tuturor membrilor partidului respectarea drepturilor recunoscute prin Statut și soluționează toate litigiile din cadrul partidului, potrivit art. 23-29.

 

Art. 108

(1) CNISL poate fi sesizată sau se poate autosesiza în legătură cu neconcordanța dintre decizii sau hotărâri ale organismelor de conducere ale partidului și prevederile Statutului, în legătură cu încălcări ale drepturilor membrilor partidului recunoscute prin Statut sau cu privire la încălcarea criteriilor privind cariera politică, prevăzute în regulamentul privind cariera politică.

(2) Comisia poate fi sesizată sau se poate sesiza în legătură cu încălcarea Codului de etică de către membrii PDL.

(3) Comisia poate fi sesizată de organisme ale partidului în legătură cu neclarități în interpretarea și aplicarea prevederilor Statutului și a regulamentelor adoptate pe baza acestuia; soluția CNISL este obligatorie în interpretarea și aplicarea prevederilor Statutului în cazul respectiv și în toate celelalte cazuri similare viitoare.

(4) În termen de maximum 30 de zile, CNISL va soluționa sesizarea respectivă.

(5) În cazul în care CNISL consideră că o decizie sau o hotărâre ori anumite prevederi ale acesteia sunt nestatutare, respectiva decizie sau hotărâre ori respectivele prevederi ale acesteia nu își mai produc efectele pentru viitor, fiind considerate anulate.

(6) Împotriva hotărârilor pronunțate de către CNISL, potrivit dispozițiilor alin. 3, organismul care a adoptat decizia sau hotărârea se poate adresa, cu contestație, în termen de 30 de zile, CNC, care se pronunță cu votul majorității, în prima sa reuniune. Hotărârea CNC este definitivă.

(7) CNISL decide în cazurile de încălcare a Statutului, dă sancțiuni și rezolvă contestații la sancțiuni, conform prevederilor prezentului Statut.

Art. 109

(1) CNISL este compusă dintr-un președinte ales de CN și 8 membri aleși de CNC.

(2) Președintele CNISL nu poate avea nicio altă funcție de nivel național în partid în afară de membru CNC. Membrii aleși ai CNISL vor demisiona din orice altă funcție de nivel național din partid, în cel mult 10 zile de la alegere.

(3) În prima reuniune, CNISL alege, dintre membrii săi, un vicepreședinte și un secretar și elaborează Regulamentul CNISL, pe care îl supune avizului BPN și aprobării CNC.

 

Art. 110

CNISL prezintă un raport CN și, anual, sau ori de câte ori este nevoie, rapoarte CNC. CNISL poate cere, oricând, includerea pe ordinea de zi a BPN, CDN sau CNC a problemelor care țin de activitatea sa.

 

Art. 111

(1) În fiecare organizație județeană, în organizația Municipiului București și în organizația Diaspora se alege o Comisie Județeană de Integritate, Statut și Litigii (CJISL, CMBISL, CDISL) compusă dintr-un președinte ales de CCJ (CCMB) și 4 membri aleși de BPJ(BPMB).

(2) Președintele CJISL nu poate avea nici o altă funcție de nivel județean (municipiul București, Diaspora) în partid, în afară de membru CCJ (CCMB). Membrii aleși ai CJISL vor demisiona din orice altă funcție de nivel județean (municipiul București) din partid, în cel mult 10 zile de la alegere.

(3) În textul acestui Statut mențiunea CJISL se asimilează cu CMBISL și cu CDISL.

(4) În prima sa reuniune, membrii CJISL aleg, din rândurile lor, un vicepreședinte și un secretar.

(5) CJISL sunt subordonate CNISL și funcționează după prevederile aceluiași regulament.

 

Art. 112

(1) Corespunzător atribuțiilor ce revin CNISL, CJISL poate fi sesizată sau se poate autosesiza în legătură cu neconcordanța dintre decizii sau hotărâri ale CCL, BPL, BPJ sau CDJ și prevederile Statutului.

(2) În cazul în care CJISL consideră că o decizie sau o hotărâre a unui organism prevăzut de alin (1), sau anumite prevederi ale acesteia sunt nestatutare, respectiva decizie sau hotărâre, ori respectivele prevederi ale acesteia nu își mai produc efectele pentru viitor, fiind considerate anulate.

(3) Organismul de conducere, ori acel membru de partid nemulțumit de hotărârea CJISL se poate adresa, în termen de 30 de zile, CCJ (CCMB), care se pronunță cu votul majorității, în prima reuniune.

(4) Împotriva hotărârii CCJ se poate face contestație, în termen de 30 de zile, la CNISL, care este obligată să se pronunțe în maximum 30 de zile. Hotărârea CNISL este definitivă.

 

Art. 113.

(1) CNISL, respectiv CJISL (CMBISL), se poate autosesiza sau poate fi sesizată referitor la încălcarea obligațiilor membrilor;

(2) În cazul membrilor care ocupă funcții la nivel național – cu excepția celor aleși la Convenția Națională (CN) – în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, doar CNISL poate fi sesizată sau se poate autosesiza ca primă instanță.

(3) În cazul membrilor care nu ocupă funcții la nivel național, în interiorul sau în afara partidului, alese sau numite, doar CJISL (CMBISL) poate fi sesizată sau se poate autosesiza ca primă instanță.

(4) În termen de 10 zile de la sesizare sau autosesizare, CNISL, respectiv CJISL (CMBISL),  decide dacă respinge sesizarea sau dacă există elementele constitutive ale încălcării obligațiilor.

(5) Dacă CNISL, respectiv CJISL (CMBISL),  constată întrunirea elementelor constitutive ale încălcării obligațiilor, notifică în scris, în termen de 5 zile, membrul luat în discuție. Acesta are dreptul de a fi audiat și de a folosi în apărarea lui toate mijloacele de probă.

(6) CNISL, respectiv CJISL (CMBISL),  este obligată să se pronunțe și să comunice celui în cauză, în scris, soluția adoptată, în cel mult 30 de zile de la primirea notificării de către membrul de partid luat în discuție.

(7) Decizia CJISL poate fi atacată în termen de 10 zile la CCJ (CCMB) care trebuie să rezolve contestația în termen de 30 de zile. Hotărârea CCJ (CCMB) este atacabilă, prin recurs, în cel mult 10 zile de la primire la CNISL. CNISL va comunica, în scris, celui în cauză, soluția sa definitivă, în cel mult 30 de zile de la primirea sesizării.

(8) Decizia CNISL, în cazurile care se încadrează la alin. (2), poate fi atacată, în termen de 10 zile la CNC. Hotărârea CNC este definitivă.

 

15B. Comisia Națională de Revizie și Control

 

Art. 114

(1) Comisia Națională de Revizie și Control (CNRC) este organismul partidului însărcinat cu controlul economico-financiar intern al partidului, atât preventiv cât și ulterior.

(2) CNRC controlează modul de realizare și proveniența fondurilor partidului, oportunitatea și corectitudinea cheltuielilor, în conformitate cu legile în vigoare, prevederile Statutului și regulamentului comisiei, modul de constituire și întreținere a patrimoniului partidului, precum și orice altă activitate economică și financiară a partidului, atât curentă, cât și legată de campaniile electorale

 

Art. 115

(1) CNRC este compusă dintr-un președinte ales de CN și 6 membri aleși de CNC în prima ședință.

(2) Președintele CNRC nu poate avea nici o altă funcție de nivel național în partid, în afară de membru CNC. Membrii aleși ai CNRC, vor demisiona din orice altă funcție de nivel național din partid, în cel mult 10 zile de la alegere.

(3) În prima sa reuniune CNRC alege, dintre membrii săi, 1 vicepreședinte și 1 secretar și elaborează Regulamentul CNRC pe care îl supune avizului BPN și aprobării CNC.

 

Art. 116

CNRC prezintă un raport CN și poate cere, oricând, includerea pe ordinea de zi a BPN, CDN sau CNC a problemelor care țin de activitatea sa.

 

Art. 117

(1) În fiecare organizație județeană, Diaspora și a municipiului București se alege o CJRC (CMBRC, CDRC), compusă dintr-un președinte, ales de CCJ (CCMB), și doi membri, aleși de BPJ (BPMB).

(2) Președintele CJRC nu poate avea nicio altă funcție de nivel județean (municipiul București, Diaspora) în partid, în afară de membru CCJ (CCMB). Membrii aleși ai CJRC vor demisiona din orice altă funcție de nivel județean (municipiul București) din partid, în cel mult 10 zile de la alegere.

(3) În textul acestui Statut mențiunea CJRC se asimilează cu CMBRC și cu CDRC.

 

Art. 118.

(1) CNRC și CJRC pot propune organismelor de conducere de la fiecare nivel, potrivit competențelor ce le revin, sancțiuni în legătură cu constatările efectuate.

(2) CNRC prezintă de două ori pe an în şedinţă publică situația financiară a partidului.

 

Titlul V.

Cariera în Partidul Democrat Liberal

 

16. Gestionarea carierei și candidatura în Partidul Democrat Liberal

16A Gestionarea carierei

 

Art. 119

Principiile de bază în gestionarea carierei militantului PDL sunt eficiența activității politice și competența.

 

Art. 120

Orice militant poate candida, în condițiile prezentului statut și a regulamentelor, pentru orice funcție din interiorul partidului sau pentru funcțiile din afara partidului, din administrația centrală sau locală care se obțin prin alegeri sau prin numiri cu sprijinul politic al partidului în funcție de competențele individuale și numai corespunzător cu cerințele funcției respective.

 

Art. 121

(1) Activitatea militanților partidului este înregistrată și urmărită de către secretarul executiv desemnat de BPJ, pe baza rapoartelor făcute de aceștia și a verificării activității, precum și pe baza cursurilor de formare organizate de partid;

(2) Orice militant poate contesta în fața Biroului Permanent sau al Consiliului de Coordonare de la nivelul respectiv orice înscriere din fișa personală.

(3) Analiza candidaturii oricărui militant pentru o funcție se face în prezența acestuia, pe baza fișei militantului.

 

Art. 122

În situații excepționale, BPN poate aproba de­rogări de la vechimea prevăzută în regulamentul privind cariera politică.

Un membru care a beneficiat, la un moment dat, de o derogare, beneficiază în continuare de această derogare, chiar dacă termenul de valabilitate a derogării a expirat.

 

17. Candidatura pentru funcții în interiorul partidului

17A. Candidatura pentru funcția de Președinte

 

Art. 123

(1) Candidatura la funcția de Președinte al partidului se depune ca urmare a prezentării unui proiect de moțiune.

(2) Orice membru al partidului poate candida la această funcție dacă:

a) are o vechime în partid de cel puțin 5 ani și 3 ani vechime ca militant;

b) depune, impreună cu grupul de promovare, la termenul prevăzut de prezentul Statut, un proiect de moțiune;

c) constituie un grup de promovare format din 35 de persoane;

d) are susținerea necesară pentru proiectul de moțiune, conform prezentului Statut;

e) proiectul de moțiune este acceptat pentru dezbatere în CN, conform prevederilor prezentului Statut.

 

17. B candidatura pentru alte funcții decât funcția de Președinte

 

Art. 124

Toate precizările în privința modului de depunere, acceptare și gestionare a candidaturilor se vor regăsi în regulamentul privind cariera politică.

 

18. Candidatura pentru funcții în afara partidului

18A. Candidatura pentru funcții în localități sau județe

 

Art. 125

Pentru orice funcție în afara partidului care se obține prin alegeri între candidați din partea partidelor sau se numește cu sprijin politic, organizația teritorială corespunzătoare este obligată să depună candidaturi.

 

Art. 126

O candidatură aprobată în conformitate cu Statutul și celelalte regulamente aplicabile este sprijinită obligatoriu de toți membrii partidului.

 

18B. Candidatura pentru Parlament

 

Art. 127

(1) Condițiile pentru a candida pentru Parlamentul Național sau Parlamentul European se regăsesc în regulamentul privind criteriile pentru cariera politica în PDL.

(2) Militanții care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin (1) și doresc să candideze vor notifica, în scris, această intenție la BPJ (BPMB), cu cel puțin 1 an înainte de începerea campaniei electorale.

(3) În același termen, BPN poate notifica BPJ (BPMB) propunerile de candidați, dintre membrii săi, cu aprobarea CDN.

(4) Cu 6 luni înainte de începerea campaniei electorale, BPJ (BPMB) supune votului CCJ (CCMB) candidaturile pentru Parlamentul României sau pentru Parlamentul European.

(5) În cazul în care există divergențe între propunerile BPN, notificată potrivit prevederilor alin (3), și propunerile votate de CCJ (CCMB), ori există litigii adresate CNISL, acestea vor fi supuse analizei CNC cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. Hotărârea CNC este definitivă.

(6) CDN notifică BPJ (BPMB) propunerile de candidatură pentru alegerile parlamentare a membrilor partidului care ocupă funcții de conducere în CN, cu cel puțin 6 luni înainte de începerea campaniei electorale.

(7) În caz de divergență între CDN și BPJ (BPMB) din județul pe a cărui listă de candidați a fost propus Președintele partidului, Președintele executiv, președintele CNSEL sau președintele CNRC, aceasta se soluționează de CNC cu cel puțin 30 de zile înainte de începerea campaniei electorale. Hotărârea CNC este definitivă.

(8) Candidaturile pentru alegerile parlamentare europene se aprobă de către BPN

 

18C. Candidaturile pentru funcțiile în Guvern și autorități ale administrației publice centrale

 

Art.128

Candidaturile pentru funcțiile de prim-ministru și ministru sunt aprobate de CDN la propunerea BPN.

 

Art.129

Candidaturile pentru funcțiile din cadrul ministerelor și celorlalte autoritățti ale administrației publice centrale, pentru care partidul este indreptățit să desemneze candidați, sunt aprobate de CDN la propunerea BPN.

 

18D. Candidatura pentru funcția de Președinte al României

 

Art.130

Poate participa la procedura de nominalizare a candidatului PDL pentru funcția de Președinte al României, atunci când partidul hotărăște aceasta, orice militant care îndeplinește cumulativ urmă­toarele criterii:

a) se bucură de toate drepturile electorale;

b) se află în capacitate deplină de exercitare a unui astfel de mandat;

c) dovedește că în biografia sa nu sunt elemente care să dăuneze prestigiului și imaginii sale și a partidului;

d) susține un program politic bazat pe Programul Partidului Democrat Liberal;

 

Art.131

(1) Militanții care îndeplinesc condițiile de mai sus trebuie să transmită o cerere în acest sens BPN, cu cel puțin 3 luni înaintea declanșării campaniei electorale prezidențiale.

(2) BPN este obligat să ia în considerare toate cererile făcute în conformitate cu alin (1).

(3) BPN supune CNC spre aprobare, lista candidaților la funcția de Președinte al României.

CNC declară candidatul PDL pentru funcția de Președinte al României pe militantul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate.

 

Titlul VI.

Alte dispoziții

 

19. Colaborări, asocieri, afilieri, fuziuni

 

Art.132

PDL poate iniția și stabili diferite forme de colaborare, asociere, afiliere și fuziune pe plan intern și internațional cu mișcări politice, partide politice și cu structuri ale societății civile, atunci când se constată că ambele părți manifestă interes în realizarea unor scopuri comune, atâta timp cât aceste scopuri nu intră în contradicție cu Programul politic sau Statutul PDL, cu hotărârile CN sau CNA, sau cu dispozițiile Constituției și principiile ordinii de drept.

 

Art 133

Colaborările, asocierile și afilierile se aprobă de către BPN

Art. 134

Fuziunile PDL cu alte mișcări și partide politice se inițiază și se aprobă de către BPN și sunt validate de către CNC și ratificate în prima CN a partidului.

 

Art. 135

Colaborările sau asocierile de interes local sau regional cu structuri ale societății civile, profesionale, economice, culturale, etnice, de protecție socială etc., se pot realiza la propunerea BPJ numai după obținerea aprobării BPN.

 

Art. 136

(1) Atunci când interesele electorale ale PDL recomandă asocierea cu alte partide în vederea obținerii unor rezultate bune în alegerile generale, PDL poate realiza alianțe electorale cu alte partide ale căror programe de guvernare sunt asemănătoare sau complementare.

(2) Alianțele electorale cu alte partide politice sunt inițiate de BPN și sunt aprobate de către CNC cu votul majorității membrilor.

 

Art. 137

Alianțele electorale pe plan local pot fi realizate la propunerea BPJ numai după obținerea aprobării din partea BPN.

 

20. Patrimoniul și veniturile partidului

 

Art. 138

Veniturile PDL se constituie din: cotizații, contri­buții, donații, taxe de afiliere, fonduri de la bugetul statului și alte venituri, conform legilor în vigoare.

 

20A. Cotizații, contribuții, donații

 

Art. 139

(1) Cotizația membrilor reprezintă suma încasată lunar de la membrii PDL înregistrați în fișele de evidență ale organizațiilor.

(2) Cuantumul cotizației este stabilit de BPN.

(3) Dovada plății cotizației se face prin aplicarea unui timbru pe carnetul de membru, eliberarea unei chitanțe și înscrierea în fișa de evidență, potrivit regulamentului.

 

Art.140

(1) Contribuția reprezintă aportul în bani al membrilor PDL care dețin funcții obținute cu sprijinul partidului, în administrația centrală sau locală. Plata ei este obligatorie.

(2) Cuantumul contribuției se stabilește de BPN fie procentual, fie în sumă fixă, în raport cu veniturile obținute.

 

Art. 141

Donațiile reprezintă sume de bani sau bunuri și servicii primite de la persoane fizice sau juridice, cu respectarea prevederilor legale.

 

Art. 142

Fondurile provenite de la bugetul statului, în con­dițiile legii, sunt administrate de trezoreria partidului.

 

20B. Patrimoniul partidului

 

Art. 143

(1) Patrimoniul PDL este constituit din totalitatea bunurilor mobile și imobile aflate în proprietatea sa sau dobândite sub orice formă în condițiile legii.

(2) Administrarea patrimoniului, folosirea, inchirierea, transmiterea de bunuri și orice alte operațiuni se fac cu acordul trezoreriei partidului, în conformitate cu Regulamentul de organizare și funcționare al trezoreriei PDL.

 

21. Publicațiile Partidului Democrat Liberal

 

Art. 144

(1) În vederea colaborării permanente cu militanții, membrii și cu alegătorii și pentru îmbunătățirea imaginii sale, Partidul Democrat Liberal poate edita, realiza și difuza propriile publicații ori alte materiale de informare și cultură politică, atât la nivel național, cât și la nivel județean ori local.

(2) Toate aceste publicații și materialele de informare și cultură politică sunt proprietatea partidului și conțin obligatoriu acest lucru pe coperta fiecărei publicații sau fiecărui material.

(3) La nivel național se organizează Biroul de Presă al Partidului Democrat Liberal (PRESPDL). Aprobările pentru editarea publica­țiilor județene și locale ale PDL se obțin de la Trezoreria PDL.

 

Art. 145

(1) PDL este fondatorul Institutului de Studii Populare (ISP) care funcționează potrivit preve­derilor legale în vigoare;

(2) ISP promovează doctrina populară, ca sinteză a valorilor creștin-democrate, liberale și conservatoare;

(3) ISP contribuie la fundamentarea și elaborarea politicilor publice și a programelor sectoriale întemeiate pe aceste valori și principii;

(4) ISP organizează cadrul de dezbatere pentru exprimarea grupurilor de opinie doctrinară din PDL.

 

22. Dispoziții tranzitorii și finale

Art. 146

În raporturile cu autoritățile publice și cu terții, PDL va fi reprezentat din punct de vedere juridic de președinte, de un prim-vicepreședinte desem­nat de președinte sau, după caz, de o persoană desemnată de BPN.

 

Art. 147

Regulamentele, modalitățile de lucru neprevăzute în prezentul Statut, precum și alte reglementări speciale, vor fi aprobate de CNC, la propunerea BPN, sau după caz, de către BPN.

 

Art. 148

În cazul comasării cu un alt partid, organismele de conducere vor fi stabilite de comun acord în baza unui protocol care va face parte integrantă din prezentul statut.